In cautarea gandului pierdut...

In cautarea gandului pierdut

Eu alergam spre tine

Spre necunoscut.....

Si m-am trezit tinand in brate visul meu frumos

Iar ingerul meu se uita in jos

Eu nu vedeam ca ochii in lacrimi se inecau

Iar idealurile mele pe uscat se zbateau

Si am fugit din nou prin acel gand

Am dansat cu visele rand pe rand

M-am ratacit ,dar simt si am simtit

Ca am sa gasesc acest gand pierdut

Sa gasesc acea mana intinsa

Acel suras,aceea inima neinvisa

Acel crin presarat cu viata

Care dulceata si-o revarsa

Eu inca alerg si ratacesc prin lume

Ii caut stelei mele un nume

Mi-e frica,tremur si ma zbat

Ma lupt ,m-aplec si tac...

Dar nu renunt la drumul greu

Tin strans visele in pumnul meu

Drumul meu incepe acolo unde muntii se sfarsesc

Iar acest gand pierdut am sa-l gasesc

Am regasit gandul pierdut,plina de lumina

Ca un semi zeu zambind in visul lui cu luna plina...

Oamenii nu mai stiu sa iubeasca,numai stiu sa fie,oameni :|

Da,oamenii nu mai stiu sa iubeasca,nu mai stiu sa fie oameni,calca in picioare sufletul meu,al tau,al lui,al ei ,etc,vorbesc aici despre esecul lor de a fi oameni,de parca s-ar hrani cu tristetea si suferinta celorlalti.Tradarea,ostilitatea,se incapataneaza sa omoare cele mai nobile sentimente,tradarea ucide perla vietii : IUBIREA,nu ne mai ramane nimic de facut,privim funerariile iubirii,a prieteniei,vor sa omoare tot ce e frumos,pur...Stau,va privesc,esecul vostru,nu stiti sa fiti oameni,otraviti sufletele curate...Sper ca lacrimile mele purifica toate sentimentele,poate le readuc la viata....Am descoperit comorile pamantului,darurile cerului : Iubirea,Prietenia,Sinceritatea,Loialitatea,Respectul,Linistea...pacat ca nu stiu toti cum sa le pastreze,au amanetat aceste comori si au primit la schimb sentimente de plastic.....Acesta este esecul de a fi om...Sufletul meu e sufocat de acest spatiu ciudat,e captiv al acestiu joc fara sfarsit...Poate ca intr-o zi,candva,cumva ,oamenii vor stii sa pastreze aceste frumoase sentimente...Pana atunci zambesc,merg inainte,tin strans in pumn visele mele,iubesc si nu uit sa pretuiesc toaate lucrurile frumoase din viata...dar totusi imi intreb sufletul...: oare mai am avem nevoie de iubire?

Despre mine,despre fericire,despre viata...

Ma gandeam la mine,la cine sunt eu,cum m-as caracteriza,e ciudat,parca traiesc in mine mai multe fiinte, una buna si una rea,una puternica,una slaba,una fericita una trista.Uneori sunt buna,alteori sunt rea,atat cat vreau eu de rea,atat cat vreau eu de buna,nu stiu care dintre ele imi place mai mult,un lucru e cert,Deea cea puternica ma fascineaza,o apreciez si pe cea rea,rolul negativ este cel mai greu de jucat,am zis jucat?,da,jucat,parca sunt pe o scena,scena vietii ,in care rolul imi este dat,scenariul imi este scris,dar ma incapatanez sa scriu eu textul sau,nu am fost niciodata multumita,am vrut sa adaug sau sa elimin...Hmmm si Deea cea fericita,cea care zambeste,tipa,alearga desculta...Uff ce fericita a fost,s-a nascut in fericire,a dansat cu fericirea,bunastarea,nu a apucat sa-si doreasca nimic,tatal ei ii oeferea tot ce si-ar fi dorit,o iubeste prea mult.Da,am fost fericita,foarte fericita,am multe comori,multe lucuri bune,oameni dragi,dar am platit pt fiecare minut de fericire,pentru fiecare lucru bun,am stiut de fiecare data cand zambeam ca am sa vars lacrimi,ca trebuie sa dau ceva la schimb pt tot binele din viata mea.Am plans,m-am zgariat,sperand ca lacrimile si picaturile de sange pot purifica drumul celor dragi.Am luptat intotdeauna si am ales cel mai greu drum,drumul succesului,pavat cu pietre si cu carbuni incinsi,am sfarmat fiecare piatra din drumul meu si am calcat pe fiecare carbune incins,e drumul meu si trebuie sa merg pe el pana la capat,nimic nu ma opreste....Am un inger in cer,care este cu mine la fiecare pas,datorita lui merg mai departe,pt el ma lupt cu fiecare zi...I-am promis ca inving,...Sunt mai puternica decat as fii crezut vreodata...Depre mine ,hmm sunt multe de spus,despre fericire,fericirea nu este o destinatie,nu ajungi pur si simplu la ea,fericirea se cupmara,primesti bonus suferinta,despre viata,viata este un examen pe care nu il iau multi,viata este un dar de la Dumnezeu,pe care il poti pierde in cateva secunde,desi o viata se creeaza in 9 luni,un paradox,ceva care se obtine greu si se pierde usor...Aici ,printre aceste cuvinte am presarat bucatele din sufletul meu,pe blogul meu nu arunc cuvinte in vant cu ajutorul tastaturii,pe blogul meu sunt cuvinte scrise cu sufletul.Am un suflet de copil,un zambet senin....eu sunt doar eu..nu seman cu nimeni...Priveste in ochiI MEI,atinge-mi sufletul si nu uita:oamenii nu sunt asa cum par!

O ultima scrisoare pt ingerul meu...

O ultima scrisoare,o lacrima uscata in loc de timbru,cateva cuvinte plang,altele au plecat in cautarea ta.sufletul te striga,doare.....Astazi numai scriu cu stiloul,am sa scriu cu sufletul,cateva cuvinte pentru ingerul meu.Nu pot sa cred ca numai esti aici :(,te-ai pierdut printre nori,au trecut doi ani,doi ani plini de lacrimi,din acel moment,nu a fost zi sa nu plang.....Mi-e dor de tine,as da la schimb viata mea doar sa te mai vad o clipa.....Tu esti in cer,eu pe pamant....atat de departe,dar intotdeauna in inima mea,cerul imbratiseaza pamantul doar pt ca tu il rogi sa faca asta....Tu esti raza de lumina din intunericul meu,picatura de apa din desertul meu,ingerul din infernul meu.....Si vroiam sa-ti zic ca te iubesc atat de mult......


glitter-graphics.com

Despre viata...

Am stat si m-am gandit,am vrut sa-mi amintesc cand am fost ultima oara fericita,m-am gandit mult si nu am reusit sa-mi amintesc,am nevoie de o raza,de un zambet,am nevoie de un alt EU.Ai simtit ca iti dispare pamantul de sub picioare? Ca numai ai motive sa zambesti ? Ai avut impresia ca soarele te priveste incruntat?......Pfff eu am simtit de n ori,m-am descurajat si m-am incuranjat,am zambit si am plans,am fost fericita dar si trista,am facut lucruri bune si rele,viata mea e plina de contraste :) Am cazut de o mie de ori,dar m-am ridicat de jos mai puternica decat niciodata....Oamenii nu stiu cum e sa traiesti intr-un acvariu ,unde toti iti vaneaza greselile.Intr-o lume mai agitata si mai rea decat o furtuna eu reusesc sa mai zambesc....Sunt mai puternica decat credeam si nu imi permit sa pierd.Stiu ca drumul succesului este pavat cu multe pietre,trebuie sa le sfaram sub talpa....I-am promis ingerului meu ca rezist....Tin strans in pumni visele mele si merg tot inainte.

Ignoranta inseamna fericire..

Ignoranta inseamna fericire,nu ai cum sa suferi pentru ceva ce nu cunosti .Ignor rautatea oamenilor din jurul meu,ma inchid in lumea mea de cristal,mi-e teama,am inceput sa ignor si iubirea,ignor,nu simt,nu cred,nu aud,sunt fericita,nu sufar.Am obosit,numai suport tradari,numai pot gusta zambete false,fug cat mai departe spre mare,am sa dansez cu fiecare val al marii,am sa-i zambesc soarelui,fericirea mea depinde de mine,gata am uitat tot ce nu puteam uita...

Ganduri de cristal....

Ganduri de cristal ....., stiu o poveste cu un El si cu o Ea ,care se iubesc,dar nu sunt impreuna,pt ca ea este mai indragostita de visele ei,de succes,iubeste victoria,iubeste sa invinga,el e simplu,vrea putin,ea vrea putin mai mult ,e complicata.Si el o iubeste atat de mult,s-ar arunca in Iad doar pt un sarut,candva o strangea la piept,se juca cu parul ei,adormea la pieptul ei.dar ea,a vrut sa plece,chiar daca o durea,niciodata nu va intelege el ca ea l-a indepartat doar de dragul lui,pt ca il iubea prea mult,stia ca prezenta ei ii face rau,se topea langa ea,asa ca a fugit,a fugit si a lasat totul in urma.Acum e departe dar nu ii este bine,nu-si mai gaseste asa usor fericirea,e trista si poarta o masca a fericirii,seara o da jos,ofteaza plange,dimineata o aranjeaza pe chip si isi rujeaza zambetul pe buze,stie cat de nefericit e el,da lasa sa se asterne in calea ei o perdea a uitarii,a ignorantei,vrea sa uite tot,asa ca uita sa fie fericita.....El ofteaza ,ii e dor de ea isi spune: Pieri din mine!!! Nu se va sfarsii niciodata,probabil ca se vor iubi la nesfarsit ,probabil ca ea se v-a marita cu un tip puternic,prezentabil,cu prestanta,dar pe care nu il v-a iubii,se v-a intalni pe ascuns cu el si el v-a uita de sotia lui plictisitoare de acasa,ca doar e cu marea lui iubire.Nu stiu cum se v-a sfarsii,dar ma indoiesc ca ea va fii fericita si totusi....poate,poate....

Eu si lumea ...

Ma pierd intr-o lume ostila si mercantila ,e greu pt mine,nu pot,sunt obisnuita sa le zambesc oamenilor pt ca simt nu pt ca trebuie.Pfff,cat de perfizi sunt,imi zambesc dar sufletele lor ma injura :.De ce sunt oamenii atat de rai?Oamenii ma judeca,pt ca eu sunt eu,cand vreau,cum vreau,cat vreau ,nu joc un scenariu,nu port o masca si zambetul e sincer iar sufletul zboara spre lumea mea de catifea,unde nimeni nu judeca pe nimeni. Oamenii nu ma inteleg,la fiecare pas arunca in mine cu cuvinte grele,dar Deea isi pastreaza zambetul,intr-o lume sclava a aparentelor si a prejudecatilor,eu zambesc si visez.
Nu ma cunosti,nu ma judeca,incearca sa ma intelegi,priveste-ma in ochi :).
Ma reintorc in lumea mea,azi ma voi juca din nou cu papusile,sunt fericita pt ca vreau si pt ca pot sa fiu fericita .

Oceanul de gheata

Trag perdeaua si ii zambesc enigmatic peisajului ce mi se desfasoara perfect regizat in fata ochilor. De cand m-am trezit imi tot danseaza frenetic o idee absurda prin cap: pot zbura. In ciuda irealismului evident al afirmatiei si a iluziilor egoiste ce ma inghit in neant zi de zi, farama cu farama, da! Pot zbura. Simt aerul rece plimbandu-mi-se prin par si apoi impingandu-ma usor spre oceanul de gheata. Viteza incepe sa-mi alerge din varful picioarelor pana in cap si ca sa nu ajung ultima jos, pornesc si eu cu ea. Vreau sa dansez si eu cu ea. Acum am inteles ca viata mea poate fi frumoasa pentru ca eu o pot face frumoasa.Am inteles ca am neveoie de lucruri simple , aproape miniscule pt a fii fericita. Acum am aflat secretul fericirii ,trebuie sa crezi ,sa zambesti , sa speri , sa iubesti....

DOR DE INGERUL MEU

Un an si 8 luni de cand numai esti :( ,doare din ce in ce mai tare.Cine a spus ca trecerea timpului vindeca ranile?Cne a spus acest lucru a gresit,durerea e din ce in ce mai mare,mi-as da viata sa te mai strang o data in brate,te gasesc in toate lucrurile bune care mi se intampla ,te gasesc dimineata in oglinda in care ma privesc,Dumnezeu m-a binecuvantat,iti seman in totalitate,este una din cele mai mari bucurii.Cei din jurul meu spun ca numai esti,sunt orbi,ei nu te vad,asa cum te vad eu ,ei nu te simt,nu te aud.....Esti in toate lucruriile bune pe care le fac,stii cat te iubeste fata ta,nimeni si nimic nu te va indeparta de mine ,nici macar moartea.Uneori iubirea e mai puternica decat moartea,iubirea nu se sfarsete ca nu ne mai vedem,oamenii nu il vad pe Dumnezeu niciodata si totusi il iubesc o viata intreaga,nu vreau sa mai aud sau sa vad,vreau doar sa simt.Esti in sufletul meu pana in ultima clipa a mea.Din cea mai draga fiinta ai devenit ingerul meu,mereu aici cu mine,ma ajuti sa nu ma frang,ma ajuti sa lupt,sa iti indeplinesc dorintele.Ce mare e dorul de ingerul meu.....

Un pumn de vise ,

M-am nascut cu un pumn de vise,m-am nascut zambind,am luptat pentru fiecare vis de al meu,nu stiu cum dar visele mele au murit rand pe rand,numai stiu cine sunt si ce vreau.Cateodata,imi doresc sa evoluez,sa invat,sa studiez,alte ori ,parca destinul meu se contopeste cu destinul Athenei,vreau sa ma marit,sa am copii,sa las ceva in urma mea,imi e frica sa nu plec fara sa las ceva in urma mea,e un fel de egoism.E foarte interesant sa descopar un alt "eu" in fiinta mea,cateodata ma sperii,parca as fii 2 persoane diferite in acelasi timp,una buna,una rea,una optimista,una pesimista,cine sunt eu de fapt?care dintre cele 2?Oamenii ma lovesc cu vorbe,cu priviri incruntate,doar pt faptul ca sunt altfel,printr-o puternica incredere in mine sau printr-un narcisism dus la extrem le zic ca orice rau mi-ar face se intoarce asupra lor ca un bumerang,fara sa ma atinga,practic se ranesc singuri,eu m-am obisnuit cu vorbele lor,eu am un drum,il voi urma.Eu adun visele,sunt visele mele le voi aduna si voi avea din nou un pumn de vise .