Persoane interesate

Blue Rose

vineri, 14 noiembrie 2008

Suflet pierdut....





Nu stiu cine sunt sau cine incerc sa fiu,problema e ca eu traiesc o viata ce nu e a mea,realizez vise ce nu sunt ale mele,ma pierd pe strazile pustii,ma pierd in visele mele,plang langa un mormant ce as fii vrut sa fie al meu,da ma doare atat de tare ca numai e :( ,nu stiu imi e prea dor,ma sufoc,sunt singura infernul meu,aud doar bataile inimii mele ce ma asurzesc......Cata durere,e prea mare durerea,prea mult pentru un suflet pierdut....Si imi e dor de prima mea iubire,da de el,toti stiu de cine e vorba,ne-am iubit ca doi nebuni,dar ce folos.......gelozia lui a devenit nebunie si a murit dragostea noastra,acum el e distrus,numai stie sa iubeasca iar eu mimez fericirea...offf .........O sa imi fie dor de toti,cand am sa plec,pierduta pe drumuri straine am sa port dorul prietenilor,al locurilor ce le iubesc,a dusmanilor,a vietii mele de aici....Plec cu inima sfasiata,dar plec pentru un viitor mai bun,hmmm cine vorbea de viitor...........eu ,cea care vrea sa isi omoare prezentul,in fine...Asta e,oamenii pe care ii iubesc stiu ca ii iubesc si ii voi iubi mereu,indiferent unde as fii,nu va voi uita......E greu dar drumul lui va fii si drumul meu,voi merge cu scumpul meu pe acelasi drum,ma voi gandi la voi si daca ma voi m-ai intoarce vreodata....va promit ca nu am sa va uit....Las trecutul meu amanet pt un viitor mai bun,in toata aceasta nebunie eu devin un suflet pierdut.......



glitter-graphics.com

Un comentariu:

alexander spunea...

daca poti sa deschizi sertarul si sa iei papusile sa fugi cu tine e cea mai mare dovada ca esti speciala. poate pt ca esti rac:) raci sunt speciali:D
oricum ai timp, jung zicea ca viata incepe la 40 de ani, pana atunci experimentam.
cu bine